Cand nu se lucreaza cu balanta ea va sta “oprita” adica va fii ridicata de pe cutitile de sustinere pentru a nu se roade inutil prin frecare.Nici o adaugare sau luare de obiect sau de greutate, cat de mica, nu se face fara ca mai intai balanta sa fie oprita.Balanta nu se va incarca niciodata peste sarcina ei maxima indicata pe parghie.Trebuie sa se evite oscilatia talerelor balantei, observand ca obiectele mai grele sa fie puse pe cat este posibil pe mijlocul talerelor.
Nu se introdu pe talere si nici in cutia balantei obiecte calde sau prea reci.Greutatile se aseaza pe talerul din dreapta succesiv, in ordine descrescanda pana la centigram.Apoi se inchide cutia balantei si se deplaseaza calaretul pe acelasi brat al parghiei,deasupra talerului pe care s-au pus greutatile pana la echilibrare.
Cand se racantareste un corp,se folosesc aceleasi greutati care au fost utilizate la cantarirea anterioara.Cantaririle succesive ale uneia si aceluiasi obiect se fac intotdeauna in aceleasi conditii exterioare, in special la aceeasi temperatura.Creuzetele de portelan, calcinate se lasa sa stea in exsicator 20-30 de minute, cele de platina mai putin.
Rezultatul cantaririi se noteaza imediat in caiteul de laborator.Dupa terminarea cantaririi, greutatile se pun iarasi in cutia lor.
Substanta nu se introduce in vasul in care se face cantarirea, fiola, sticla de ceas, pahar, cand acestea se afla pe talerul balantei.Pentru manipularea fiolei sau creuzetului se foloseste fie o banda de hartie indoita de 2-3 ori in lungul ei, fie o penseta cu varfurile imbracate in pluta.Hartia obisnuita, hartia de filtru, pluta sau chiar vasele murdarite de amprentele digitale, nu prezinta o greutate constanta si ele nu pot fi cantarite cu balanta analitica.
Balantele de verificare se impart in:balante de verificare ale conturilor sintetice, sau generale, care se intocmesc pe baza datelor preluate din conturile sintetice; balante de verificare ale conturilor analitice, care se intocmesc pe baza datelor preluate din conturile analitice. Ele se intocmesc pentru fiecare cont sintetic care a fost desfasurat pe conturi analitice, inainte de a se intocmi balanta de verificare generala, si au drept scop, verificarea exactitatii inregistrarilor din conturile sintetice si cele analitice prin concordantele care trebuie sa existe cu privire la soldurile initiale, rulaje, sume totale si soldurile finale.
Dupa numarul egalitatilor pe care le cuprind, balantele de verificare sintetice sau generale, se impart la randul lor in balante de verificare cu o serie, cu doua serii, cu trei serii si cu patru serii de egalitati.
Dupa continutul si forma grafica de prezentare, unele dintre acest balante pot fi intocmite intr-o singura varianta, iar altele in doua variante, astfel: balantele de verificare cu o serie de egalitati, care se intocmesc grafic sub forma tabelara si se prezinta din punct de vedere al continutului, in doua variante, si anume: fie ca balanta de sume, cuprinzand doua coloane de sume, debitoare si creditoare, al caror total trebuie sa fie egal; fie ca balanta de solduri, cuprinzand doua coloane de solduri, debitoare si creditoare, care, de asemenea, trebuie sa fie egale intre ele.
Balante de verificare cu doua serii de egalitati, care mai poarta denumirea si de balante de verificare a sumelor si soldurilor, se intocmesc grafic sub forma tabelara si se prezinta din punct de vedere al continutului intr-o singura varianta, rezultata din combinarea balantei de sume cu balanta de solduri.
